Iar a dat benga în ungurii din Ardeal. Excitaţi de ultimele evenimente petrecute în Koso, unde s-a produs un fel de naştere a unei provincii autonome, câţiva bozgori şi-au sacrificat somnul ca să faca un miting spontan. Normal că ziariştii au fost curioşi să vadă ce au păţit somnambulii şi… au aflat că de fapt oamenii respectivi visau cu ochii deschişi tot felul de bazaconii, cum ar fi independenţa ţinutului secuiesc. Bine că nu au dat peste nişte ardeleni luaţi la bord, că cine ştie ce se mai întâmpla… poate o epurare etnică. Frate, aştia chiar sunt loviţi rău la cap. Se trezesc cinspe bezmetici să ceară, auzi, autonomie teritorială, când ei cu familii cu tot nu sunt mai mulţi decât câteva sute. Păi guvernanţii sunt fraieri, fiindcă dacă şogorii vor cu adevărat să trăiască separaţi de restul milioanelor de români din Ardeal, să le facă dom’le garduri de sârmă ghimpată în jurul caselor şi să le pună în faţa uşilor panouri cu Douane (vama n.r.). În rest, cine se pune la mintea acestor ciudaţi e mai fraier decât ei. Doar nu crede cineva ca secuimea sau etnicii maghiari vor putea vreodată să-şi facă un fel de Vatican în ţara noastră…

Ştim cu toţi la ce se referă această vorbă, dar sensul ei metaforic este bătut de la distanţă de o realitate cât se poate de concretă. Românii chiar au speriat Parisul. Din mulţimea de prieteni, am dat zilele trecute peste unul care tocmai se întorsese din capitala Franţei şi a ţinut morţiş
să-şi depene amintirile ştiind banditul că ar putea ajunge cu povestea sa la ziar. Oraşul Luminii arată ca… un oraş în care nu se face economie de curent. Cel puţin în zona de maxim interes turistic, noaptea poţi să citeşti ziarul la lumina becurilor de pe stradă. Arcul de Triumf e plin de lumină mai ceva ca un pom de crăciun, la fel şi Turnul Eifel, Catedrala Notre Dame, sau Muzeul Luvru. Cât despre Sena… fără cuvinte, este un uriaş bulevard nautic. Ei bine, după ce te uimesc până la extaz minunăţiile Parisului, te trezeşti că dai nas în nas cu un individ, sau o femeie, care îţi bagă în ochi un fel de verighetă din aur pe care, chipurile a găsit-o chiar în faţa ta. Pac… te lovesc amintirile din România, când ani la rând mii de oameni s-au lăsat păcăliţi de falşii binevoitori care cedau aurul contra unei sume modeste, iar acasă se transforma în tinichea. E plin Parisul de români care păcălesc la greu francezii dar şi turiştii din toată lumea. Ce să mai spun de amicul cu pricina care a înnebunit când a văzut hoardele de nenorociţi operând ziua în amiaza mare pe toate bulevardele oraşului. Dar ce să facă săracul… a înjurat în barbă şi şi-a văzut mai departe de drum până la primul poliţist căruia i-a semnalat situaţia. Omul ştia de treabă, dar în acelaşi timp i-a replicat piteşteanului nostru că Poliţia nu are ce să facă dacă nimeni nu depune plângere. O dovadă că până şi Franţa are polţişti demni de bancurile lui Bulă.

După ce democraţii din Argeş s-au trezit pe nepusă masă că sunt conduşi de vecinii de alianţă sau fuziune… sau ce o fi fost li au realizat că Boureau şi Elena le-au dat o mare… ţeapă, au întors privirile spre bătrânul lup, Ion Cârstoiu. O perioadă însa, fostul lider, actual subprefect al judeţului, nici nu a vrut să mai audă de foştii săi colegi de partid, pe care nu s-a sfiit să-i caracterizeze ca fiind proşti făcuţi grămadă deoarece au picat în capcana întinsă de duo-ul amintit. Zilele trecute, Cârstoiu a ieşit din nou la rampă şi, pentru cine a citit printe rânduri, este clar că omul pregăteste ceva. De altfel, am auzit noi pe la unele colţuri, ordinul de regrupare a şi fost dat… dar vechea trupă aşteaptă rezultatele alegerilor locale, ca să le-o tragă actualilor şefi la fel de colegial cum şi-au luat-o şi ei. Nici nu e greu de prevăzut ca PL-D va fi măciuca bătăilor la localele din vară, atât în judeţ cât şi în Piteşti. În paranteză fie spus, bucureştenii din organizaţia judeteană au înghiţit pe nemestecate gogoriţa că Pendiuc va trece în barca lor. Să vedeţi ce mai circ o să iasă… dar mai ales ce faţă or să facă Boureau şi Elena.
Dl. Gigi

Dacă ştii când şi unde să tragi cu urechea, poţi afla lucruri pe care nici cel mai tare sondaj de opinie nu le poate obţine cu atâta exactitate. Spre exemplu, am fost curios să ştiu ce preferinţe mai au gagicile în materie de sex opus, că deh, vremurile s-au schimbat şi parcă nu aş vrea să rămân în urmă. Aşa că, preţ de câteva zile, mi-am băut cafeaua prin barurile din Piteşti care sunt frecventate de elevi şi studenţi. E durere… ce să zic, pe vremea mea era parcă mai mult sentiment. Dar să vă spun concluziile. În primul rând, majoritatea fetelor care au sărit de limita psihologică ai celor 16 ani nu concep ca iubitul lor să nu aibă BMW. Dacă mai ştie să se dea şi cu placa pe pârtie e cel mai “cool“ băiat. Nu am înţeles însă de ce nu sunt băgaţi în seamă şi schiorii… mă rog, poate asta e moda. Treaba cu sexul e şi ea rezolvată… adica nu mai e nicio problemă pentru modernismul fetelor, iar dacă ştie tot satul, nu se supără nimeni, că tot s-a inventat Net-ul. Tipele mai fiţoase şi care “au cu ce” ţintesc mult mai sus… indiferent de vârsta masculului. Astfel, sindromul Monica a devenit un exemplu pentru multe tinere cu potenţial fizic şi disponibilitate contra cost. M-am cam mirat şi mi s-a părut nasol că s-au dus dracu’ sentimentele, dar până la urmă şi pe vremea mea (stiu că e clişeu) puştoaicele se udau mai rapid dacă simţeau miros de portofel plin. Atâta doar că goana după masculi valabili începea cam de la 20 de ani.

De ceva vreme, adică să fie câţiva ani buni, în instituÅ£iile care pun la bătaie haina statului a devenit parcă o modă ca cineva să se sinucidă. Statistic vorbind, în fruntea listei cred că se află militarii. Poate din prea multă plictiseală, sau fiindcă nevasta a cedat asediului unui vecin cât timp soÅ£ul era în aplicaÅ£ii… ori pentru că avea o doagă lipsă, militarul român îşi mai trage din când în când un glonte în cap. citeste tot… »