Niciodată deputatul Dragoş Dumitriu nu mi-a făcut impresia că s-ar fi detaşat din plutonul mediocrităţii politice, nici pe vremea când critica tot ce mişca în partidul lui Vadim şi cu atât mai mult în zilele noastre, ca militant conservator. Mi-a atras însa atenţia cu câteva declaraţii care sfidează legile evoluţiei, atât profesionale cât şi politice. Recent, Dumitriu s-a luat în gura cu fostul coleg de partid, Gabriel Moiceanu, pe care l-a făcut cum i-a venit mai repede la gură. Una peste alta, nea’ Gabi ar fi un tuciuriu, un cetăţean care a pornit de jos şi acum are averi, masini… şi îşi petrece concediile în străinătate. Cam ciudată caracterizarea făcută de Dumitriu, fiindcă se cam face singur de râs. Înainte de toate, vreau să precicez că îl cunosc pe Moiceanu de la cele doua meciuri de fotbal pe care le-am jucat ca adversari, de unde m-am ales şi cu o vanataie. Bun, care ar fi problema că Moiceanu e tuciuriu, deşi mie nu mi s-a părut ca ar fi mai mult decât puţin bruneţel? Şi dacă omul a luat-o de jos şi a ajuns sus, contrazice cumva legea lui Darwin? Adică, după logica lui Dumitriu, nu trebuie să se umple de bani decât acei cetăţeni cu strămoşi în boierimea de acum câteva sute de ani? Sau să fie vorba doar de acea invidie care îi macină pe unii care cred că doar ei au dreptul să facă bani?

This entry was posted on 05-03-2008 at 12:37 am and is filed under Pur si simplu. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.