Scandalul iscat de ÅŸpaga primită de tandemul MureÅŸan – RemeÅŸ rămâne subiectul zilei. Chit că greÅ£osul ministru Decebal-Traian ÅŸi-a dat demisia din scaunul ministerial, ecourile faptei sale glorioase sunt departe de a fi stinse. Mai nou, diferite voci de prin politica noastră mioritică arată cu degetul acuzator către… TVR. Adică, de ce a difuzat televiziunea naÅ£ională asemenea înregistrări, în măsura în care filmările compromiţătoare constituiau piese ale unui dosar de cercetare ÅŸi nici protagoniÅŸtii nu aveau habar de ele? Hmm… se poate spune că există un sâmbure de adevăr, în sensul că suntem pe cale să posedăm o JustiÅ£ie mediatică. Dosarul ÅŸpăgarilor nu a fost nici măcar trimis în instanţă, iar „concluziile” au apărut deja pe sticlă. Nu ar fi corect… dacă am trăi într-o Å£ară cu un sistem judiciar eficient. JustiÅ£ia noastră a făcut doar figuraÅ£ie la capitolul “mare corupÅ£ie”. E bine că materialul a fost difuzat de TVR ÅŸi ulterior de toată media românească. Ar fi extraordinar ca toate înregistrările de acest gen, indiferent de personajele pătate, să fie prezentate de televiziuni sau ziare. AÅŸa s-ar putea trage o linie, după care. JustiÅ£ia se poate apuca de treabă, urmând doar procedurile de rigoare. Nu se va întâmpla asta, cel puÅ£in curând, deoarece există însă o structură puternică, formată din afaceriÅŸti, politicieni ÅŸi oameni din serviciu care dau tonul în România. Cine este în afara grupului, sau se crede prea deÅŸtept, păţeÅŸte ca RemeÅŸ. Asta e viaÅ£a… în România.

Frate, i-au tras-o lui Tăriceanu direct la temelie. Păi de prost ziceam eu mai zilele trecute că domnul prim-ministru s-a grăbit să jubileze după ce a fentat moÅ£iunea? Ceea ce înseamnă că ori eu sunt tare deÅŸtept (iertaÅ£i lipsa de modestie), ori Tăriceanu are un mare deficit de reflexe politice (variantă mai degrabă posibilă). Actorii implicaÅ£i, respectiv MureÅŸan ÅŸi în special RemeÅŸ, nu au fost folosiÅ£i decât să se ajungă la C.P. Tăriceanu. Ceea ce s-a ÅŸi întâmplat ieri, iar luările de poziÅ£ie care vizau asumarea răspunderii în special pentru primul-ministru, sunt o certitudine că totul s-a făcut ca la carte. O carte pe care maestrul Călin nici măcar nu a răsfoit-o. Fiindcă, dacă era curios cu cine lucrează, ar fi făcut o vizită la o anumită instituÅ£ie care se ocupă cu întocmirea dosarelor. ÃŽn acel loc, evident, dacă ÅŸi avea „intrarea” potrivită, domnul ÅŸef de guvern putea găsi diferite înregistrări, mai vechi sau mai noi, care au ca protagoniÅŸti demnitari, politicieni sau alÅ£i oameni importanÅ£i pătaÅ£i de ÅŸpăgile luate. Strategia e simplă. Când interesele o cer, se aruncă pe piaţă informaÅ£iile necesare, ca în cazul de faţă, iar lucrurile se tranÅŸează în favoarea celui care trage sforile. ÃŽn cazul de faţă, toată lumea se uită către tandemul Băsescu – Geoană care aveau ÅŸi interesul ÅŸi mecanismele să orchestreze o asemenea poveste. Åži le-a ieÅŸit de minune… Cât despre RemeÅŸ ÅŸi MureÅŸan, nu-i plângeÅ£i că nu mor ei de foame.

ÃŽl cunoaÅŸtem toÅ£i. Este personajul care, invariabil, la fiecare sfârÅŸit de lună ne cere banii de întreÅ£inere. Este acelaÅŸi domn care, vrem-nu vrem, ne taxează pentru lucrări de modernizare a blocului. Nu contează că, uneori, plafonul se comportă ca o sită la ultimul etaj, chiar dacă a fost reparat în urmă cu o lună. Nu are nicio legătură centrala nou nouţă instalată în apartamentul domnului împuternicit cu faptul că, recent, s-a încheiat operaÅ£iunea de schimbare a conductelor de gaze în tot blocul. Nu te ajută cu nimic că eÅŸti un mare finanÅ£ist ÅŸi vezi mai bine decât ceilalÅ£i locatari că administratorul bagă cheltuieli din burtă. Le plăteÅŸti ÅŸi tu, alături de ceilalÅ£i vecini condamnaÅ£i să fie la cheremul „şefului absolut”. Chit că recunosc sau nu edilii noÅŸtri, administratorul este mai tare ca orice organ de control… fiindcă practic, nu se supune niciunei instituÅ£ii. Primăria PiteÅŸti a avut o tentativă anemică de a realiza un fel de acreditare profesională a acestor cetăţeni. Efectele sunt aceleaÅŸi ca ÅŸi în trecut, adică zero. Administratorii îşi fac de cap, pe nervii ÅŸi banii altor cetăţeni care n-au avut inspiraÅ£ia să se trezească la timp ca să pună mâna pe funcÅ£ie. Iar noi, mai fraieri, stăm ÅŸi pătimim când am putea să facem altceva. Primăria ÅŸi PoliÅ£ia nu intervin. Bun, atunci să se voteze un regulament la nivelul fiecărei AsociaÅ£ii de Proprietari în care administratorul să fie pedepsit de cetăţenii din bloc dacă face pe nebunu’. Eu votez  pentru tăierea mâinii drepte dacă bagă racu’.

Da’ de ce se supără unii că a picat moÅ£iunea? Sau de ce cred alÅ£ii că au rupt gura târgului fiindcă au rămas în fruntea guvernului? Eu zic aÅŸa: e foarte bine pentru că actualul Executiv a rămas la locul său. Păi altfel cum îşi putea da seama cu certitudine nea’ Mircea că „e unii” care au făcut tranÅŸeu în jurul său? Dacă e să privim doar prin prisma interesului pesedist, nu cred că partidul lui Geoană făcea vreo mare brânză dacă sărea pârleazul guvernării. Opinia publică ar fi perceput tot un fel de ghiveci politic, iar evoluÅ£ia procentajului electoral putea avea chiar o traiectorie nefericită pentru PSD. AÅŸa, din banca opoziÅ£iei, „Geoană and company” poate toca mărunt această guvernare ÅŸi aÅŸa erodată în ochii populaÅ£iei. Cât despre discursul triumfalist al domnului „re-premier”, părerea mea sinceră e că Tăriceanu s-a uitat la alt film. Nu ÅŸtiu de unde a scos-o pe aia cu „a câştigat România”, că eu, unul, tot atâţia bani aveam în portofel ÅŸi ieri, ca ÅŸi azi. Săracul de el, nici măcar n-a realizat că sprijinul venit pe firul băieÅ£ilor cu sorÅ£uleÅ£ nu e altceva decât un vânt în prăpastia alegerilor din 2008. AÅŸa că, nu-l treziÅ£i pe domnul Tăriceanu, că visează prea frumos…
Dl. Gigi