Am vizitat recent orăşelul SebeÅŸ. Ca să vă daÅ£i seama de dimensiunile poveÅŸtii care urmează, acea localitate este, cu indulgenţă, cam cât cartierul Prundu. Ei bine, în timpul unei plimbări hai- hui, printre blocuri am dat nas în nas cu o zonă, destul de mare, care eclipsează multe oraÅŸe din Å£ară. ReacÅ£ia de moment a fost ceva de genul: citeste tot… »

Cad elicopterele noastre mai ceva ca frunzele toamna ÅŸi poate că n-ar fi o prea mare problemă dacă din această cauză nu s-ar înregistra victime omeneÅŸti. După umila mea părere, de nespecialist, majoritatea piloÅ£ilor ÅŸi militarilor picaÅ£i la datorie odată cu aparatele au murit cu zile. citeste tot… »

Românii se uită la televizor poate cu mai multă pasiune decât alte popoare. Probabil că anii de comunism în care vedeam pe micul ecran doar ode ÅŸi poezii închinate cârmaciului au creat o sete inconÅŸtientă sub aspectul consumului de emisiuni. Acum avem acces, prin intermediul cutiei magice, la aproape orice informaÅ£ie, fie ea folositoare sau nu. citeste tot… »

Hai, că italienii au luat-o pe arătură. Adică, nu mai sunt o problemă Å£iganii din Å£ara lor, ci toÅ£i românii care muncesc, chiar ÅŸi legal, iar ca să fie treaba treabă, toÅ£i ar trebui să plece. Bun. Sunt de acord ca toÅ£i conaÅ£ionalii noÅŸtri care lucrează sau bântuie prin „cizmă” să ia calea României… sau altei ţări. Poate cineva garanta că astfel infracÅ£ionalitatea va scădea în Italia? citeste tot… »

Câţi oameni trebuie să mai moară pe ÅŸoselele patriei pentru ca cineva să se trezească? Când spun cineva, mă uit la acei indivizi care, în orele lor libere, în care nu fac afaceri pe băncile Parlamentului sau în ministerele Guvernului, ar putea scoate pe piaţă niÅŸte legi care să-i domolească pe inconÅŸtienÅ£i. citeste tot… »